Aici, în inima Bucovinei, la 4 km sud (stanga) de Pasul Mestecanis, înconjurată de munţi ca o cetate, se află Mănăstirea "Înălţarea Domnului", ridicată în cinstea fericiţilor întru adormire eroi, ostaşi şi luptători români, din toate timpurile şi locurile, căzuţi pe câmpurile de luptă, în lagăre şi închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului românesc, pentru libertatea şi demnitatea noastră.
Tinutul Bucovinei se afla în nordul Moldovei, una dintre cele trei provincii istorice ale României, alaturi de Muntenia (Valahia) si Transilvania (Siebenbuergen). Aceasta zona a devenit în 1775 parte a Imperiului Austro-Habsburgic ramânând în componenta acestuia pâna în 1918. Numele de Bucovina dat provinciei a ramas din acea perioada, când i-a fost atribuit aceasta denumire de „tara a fagilor” (Buchenland). Bucovina de astazi corespunde cu aproximatie judetului Suceava si cuprinde doar partea de sud a Bucovinei istorice, în timp de partea de nord a ramas în componenta Ucrainei. Cu o suprafata de 8553,5 kmp Judetul Suceava se suprapune partial Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei.
Peisajul este de o variata frumusete, corespunzând reliefului care coboara gradual de la vest la est: muntii (versantul estic al Carpatilor Orientali), coline (Subcarpatii) si platouri înalte (Platoul Moldovei). Regiunea muntoasa este alcatuita din masive, grupe de masive si complexe de culmi, separate între ele prin culoare adânci astfel: Masivele Suhard si Calimani, Muntii Pietrosu Bistritei, Grintiesu Brostenilor, Stânisoarei; Masivele Giumalau-Rarau; Obcinile Bucovinei si Mestecanis. Între acestea, culoarul depresionar Dorna-Câmpulung Moldovenesc–Gura Humorului; Aici este situat cel mai complex si mai întins masiv de origine vulcanica din România – Masivul Calimani (2102 m), aici se afla cel mai spectaculos sistem de culmi muntoase paralele ( Obcinile Bucovinei 1100 m, si cele mai interesane sisteme depresionale cu turbarii si ape subterane mineralizate (Depresiune Dornelor) si depresiuni de contact dintre unitatile muntoase si cele deluroase – Depresiunea Radauti, Solca, Cacica si vaile ale Moldovei, Bistritei, Sucevei si Siretului. O serie întreaga de izvoare minerale sunt exploatate în zona la Vatra Dornei, Poiana Negrii iar peisajul deosebit si aerul ozonat, ca si alti factori de cura au favorizat crearea statiunilor climaterice (Gura Humorului, Campulung Moldovenesc) si Balneoclimaterice (Vatra Dornei). Climatul este agreabil, cu influente baltice ( temperaturi mai joase, precipitatii abundente) si orientale (contraste între iarna si vara). În muti zapada coboara timpuriu, fiind o zona favorabila sporturilor de iarna. Ponderea vegetatiei o alcatuiesc padurile care ocupa peste 52% din suprafata judetului, cu o compozitie de 79,4% rasinoase si 20,6% foioase. Fauna, bogata si pretioasa, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata. Ursul si cerbul carpatin, capriorul, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite. Râurile de munte adapostesc specii rare de pesti – lostrita, pastravul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul s.a. În zona se afla peste 20 de rezervatii naturale forestiere (Codrul Multisecular de la Slatioara, Padurea Multiseculara de pe Masivul Giumalau, Padurea de la Zamostea, Tarnovul Mare de la Poiana Stampei si Saru Dornei); Rezervatii floristice (Fânetele seculare de la Ponoare – Bosanci, Fânetele seculare de la Frumoasa – Moara, Fânetele seculare de pe muntele Todirescu – Masivul Rarau, Mestecanisul pitic de la Lucina, Strugurele ursului de la Benea – Moldova Sulita , Complexul de nuferi din Salcea); Rezervatii mixte – Complexul natural – geologic de la Zugreni, Complexul geologic din Calimani, Turbaria de la Gradinita).
Tinuturile Bucovinei înglobeaza pagini de istorie, traditii si obiceiuri stravechi, monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta o permanenta spirituala si istorica a locuitorilor acestor meleaguri. Zona este presarata pe toata întinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare, edificii unice în lume (au primit în 1975 premiul „Marul de Aur” acordate de Uniunea Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor din Turism). Manastirile au fost ridicate aproape toate în secolele XV – XVI în timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta („albastrul de Voronet”, „verde de Sucevita” etc.) si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica, scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza si Judecata de Apoi la Voronet, Scara virtutilor la Humor, etc.). Celor 8 orase care se afla în zona li se adauga 90 de centre comunale si 396 de sate. Asezat în centrul podisului Sucevei la întâlnirea marelui drum transcontinental care leaga tarmul Marii Negre de Marea Baltica, Suceava este atestata documentar la 18 august 1388 si a devenit resedinta voievodala a Moldovei în timpul domniei lui Petru Musat I. Cetatea de Scaun a Sucevei se afla în partea de est a municipiului Suceava, construita în timpul lui Petru I Musat (1375-1391).
